Rezistența la antimicrobiene: o provocare globală care ne privește pe toți

Cu ocazia Săptămânii Mondiale de Conștientizare a Rezistenței la Antimicrobiene, care a început pe 18 noiembrie, de Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, IMSP Institutul Oncologic încurajează pacienții, aparținătorii și personalul medical să utilizeze antibioticele responsabil.
Rezistența la antimicrobiene (RAM) apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii sau paraziții nu mai răspund la medicamentele destinate combaterii lor. În cazul bacteriilor rezistente la antibiotice, opțiunile de tratament se reduc, iar riscul de complicații crește.
Păstrarea eficacității antibioticelor este deosebit de importantă în oncologie, unde infecțiile pot avea consecințe grave, mai ales la pacienții cu imunitate scăzută.
📊 Ce arată datele globale?
• În 2023, aproximativ 1 din 6 infecții bacteriene confirmate în laborator a fost rezistentă la antibiotice, potrivit datelor OMS.
• În 2021, aproximativ 4,71 milioane de decese au fost asociate cu rezistența bacteriană la antimicrobiene, dintre care 1,14 milioane au fost atribuite direct acesteia.
• În scenariul de referință al unui studiu publicat în The Lancet, aproximativ 39,1 milioane de decese ar putea fi atribuite direct rezistenței bacteriene la antimicrobiene în perioada 2025–2050.
🦠 Ce favorizează rezistența și răspândirea ei?
Prescrierea nejustificată, automedicația și administrarea necorespunzătoare a antibioticelor favorizează selecția bacteriilor rezistente. Deficiențele în prevenirea infecțiilor, igienă, sanitație și gestionarea deșeurilor pot facilita răspândirea lor în instituțiile medicale și în comunitate.
Abordarea One Health reunește sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor, agricultura, siguranța alimentelor și protecția mediului.
🔬 Cum ajută laboratorul de microbiologie?
O probă recoltată corespunzător, identificarea bacteriei și efectuarea antibiogramei oferă echipei medicale informațiile necesare pentru a adapta tratamentul. Comunicarea promptă a rezultatelor critice sprijină deciziile clinice și măsurile de prevenire a transmiterii.
La nivelul spitalului, antibiograma cumulativă arată cum variază sensibilitatea bacteriilor la antibiotice și susține supravegherea rezistenței și elaborarea recomandărilor de tratament empiric.
Printre bacteriile rezistente de importanță clinică se numără Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA), enterococii rezistenți la vancomicină (VRE), enterobacteriile producătoare de beta-lactamaze cu spectru extins (ESBL) sau rezistente la carbapeneme (CRE), precum și tulpinile multirezistente de Pseudomonas aeruginosa și Acinetobacter baumannii.
🛡️ Cum contribuim la prevenirea rezistenței?
• Luăm antibiotice doar la indicația medicului. Respectăm doza, intervalul dintre administrări și durata prescrisă.
• Evităm automedicația. Nu folosim antibiotice rămase de la un tratament anterior și nu le oferim altor persoane.
• Reținem că antibioticele nu tratează răceala sau gripa. Aceste afecțiuni sunt cauzate de virusuri.
• Respectăm igiena mâinilor. În spital și în comunitate, aceasta reduce riscul de transmitere a microorganismelor, inclusiv a celor rezistente.
• Folosim rezultatele microbiologice pentru a ghida tratamentul. Echipa medicală reevaluează indicația și adaptează antibioticul în funcție de evoluția pacientului și de rezultatele relevante.
Folosim antibioticele responsabil astăzi, ca să rămână eficiente atunci când avem nevoie de ele.