×
Meniu

Cele mai importante amenințări la adresa sănătății publice, în 2019

Omenirea se confruntă cu multiple probleme de sănătate. Iată de ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii  (OMS) a întocmit un clasament ale celor mai importante amenințări la adresa sănătății publice. OMS spune că unul dintre obiectivele organizației în anul 2019 este creșterea numărului de vaccinări anti-HPV, pentru a diminua cazurile de cancer cervical. Specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății au declarat că peste 1,4 miliarde de oameni riscă să se confrunte cu diabetul zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, demență, cancer la sân și de colon.
Poluarea mediului poate provoca o afecțiune precum cancerul pulmonar. De asemenea, substanțele poluante cele mai întâlnite pot provoca inclusiv cancer la vezica urinară, adaugă experții (OMS). Pentru a aborda aceste amenințări, dar şi altele suplimentare, Organizația Mondială a Sănătății a iniţiat un nou plan strategic pe 5 ani, intitulat Al 13-lea program general de lucru. Acest plan se concentrează pe: asigurarea accesului la asistenţă medicală pentru încă 1 miliard de oameni, protejarea în caz de urgenţă medicală a încă 1 miliard de persoane și asigurarea unei sănătăţi mai bune pentru încă 1 miliard de oameni, îmbunătățirea calității vieții, în cazul cancerului. Atingerea acestui obiectiv va necesita abordarea amenințărilor la adresa sănătății dintr-o varietate de unghiuri.
Iată 10 dintre numeroasele probleme care vor necesita atenție din partea Organizaţie Mondiale a Sănătăţii în 2019.

  1. Poluarea aerului și schimbările climaterice

Pe primul loc în topul OMS al amenințărilor la adresa sănătății publice este poluarea aerului, în special poluarea cu particule aflate în suspensie. OMS a inclus aceste particule pe lista substanțelor cancerigene de tip I. Conform unui raport dat publicității în 2018 de OMS, nouă din zece persoane respiră aer poluat în fiecare zi. Șapte milioane de decese anual sunt urmarea bolilor cauzate sau complicate de poluarea aerului. Aceste boli includ: cancerul, accidentul vascular cerebral și bolile cardiorespiratorii.

La sfârșitului lunii octombrie 2018, la Geneva, a avut loc prima conferință globală OMS pe tema impactului poluării aerului asupra sănătății.

Arderea combustibililor fosili este principala cauză a poluării aerului, dar și una din cauzele principale care contribuie la schimbările climaterice. Se preconizează că schimbările climaterice vor duce indirect la decesul a 250.000 de persoane pe an în perioada 2030-2050. Aceste decese vor fi cauzate de malarie, diaree, malnutriție și insolație – toate acestea având la bază încălzirea globală.

Anul acesta, în luna septembrie, va avea loc un Summit al Națiunilor Unite pe tema schimbărilor climaterice.

  1. Bolile netransmisibile

Bolile netransmisibile sunt responsabile pentru 70% din totalul deceselor înregistrate la nivel global. Asta înseamnă aproximativ 41 de milioane de decese anual cauzate de boli precum cancerul, diabetul sau bolile cardiovasculare.

15 milioane din aceste decese sunt premature, înregistrându-se la persoane cu vârsta între 30 și 69 de ani.

Principalii factori de risc care au dus la creșterea incidenței bolilor netransmisibile la nivel global sunt: fumatul, sedentarismul, consumul de alcool, dieta nesănătoasă și poluarea aerului.

  1. Epidemia globală de gripă

Gripa ucide anual până la 650.000 de persoane, conform statisticilor publicate în luna noiembrie a anului trecut de Organizația Mondială a Sănătății.

OMS monitorizează constant circulația diferitelor tulpini de virus gripal, pentru a detecta cât mai rapid tulpinile potențial pandemice. 153 de instituții din 114 țări sunt implicate în sistemul global de supraveghere și răspuns al gripei (GISRS).

În fiecare an, OMS recomandă tulpinile virale care vor fi incluse în vaccinul gripal. Acesta este formulat pentru a proteja populația de principalele tulpini circulante în fiecare emisferă.

  1. Medii vulnerabile și periculoase

Aproape un sfert din populația globului – aproximativ 1,6 miliarde de persoane -trăiește în medii considerate vulnerabile sau periculoase. Mediile vulnerabile sunt cele în care locuitorii sunt supuși unor riscuri la adresa sănătății precum seceta, foametea, epidemiile sau conflictele armate. Aceste medii există în aproape toate regiunile lumii.

Jumătate din obiectivele pentru dezvoltare durabilă (SDG) ale Organizației Națiunilor Unite rămân neatinse în aceste regiuni ale lumii. În același timp, sunt zonele cele mai vulnerabile la apariția și extinderea unor epidemii. OMS și-a propus să întărească eforturile pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate și a accesului populației din mediile vulnerabile la servicii de sănătate, inclusiv la servicii de imunizare.

  1. Rezistența la antimicrobiene

Antibioticele sunt indispensabile medicinei moderne, însă utilizarea acestora pe scară din ce în ce mai largă a dus la creșterea rezistenței bacteriilor la antimicrobiene. Dacă nu vom găsi o cale pentru a stopa sau a limita rezistența la antimicrobiene, medicina modernă ar putea rămâne în scurt timp fără multe din antibioticele necesare pentru combaterea infecțiilor bacteriene. Într-o lume fără antibiotice eficiente, ar fi imposibil să tratăm infecții precum: pneumonia, tuberculoza, gonorea sau salmoneloza. De asemenea, procedurile chirurgicale care salvează în prezent vieți ar putea deveni periculoase prin imposibilitatea de a preveni infecțiile la pacienții operați.

Rezistența la antimicrobiene este determinată de prescrierea pe scară largă a antibioticelor, dar și de utilizarea acestora pe scară largă în agricultură și zootehnie – în special la creșterea animalelor destinate consumului.

OMS lucrează pentru a pune în aplicare un plan global de acțiune menit să limiteze rezistența la antimicrobiene.

  1. Ebola și alți patogeni cu risc înalt

În 2018, în Republica Democrată Congo au avut loc două epidemii grave de Ebola. Ambele epidemii au afectat orașe cu peste un milion de locuitori și, din acest motiv, s-au extins rapid și au fost dificil de controlat.

Contextul în care se declanșează o epidmeie cu un agent patogen de risc înalt este foarte important. Epidemiile care se declanșează în zone intens circulate și cu o densitate mare a populației sunt foarte greu de controlat și au un mare potențial de a se transforma în pandemii. Într-o epocă a zborurilor transoceanice și transcontinentale, un patogen se poate răspândi rapid în întreaga lume. De aceea, răspunsul rapid și coordonat al autorităților este deosebit de important.

În acest moment, OMS supravegheaza o serie de boli transmisibile și patogeni care au potențialul de a cauza probleme de sănătate publică și pandemii.

  1. Absența sau ineficiența sistemului de îngrijire primară

Sistemul de îngrijire primară reprezintă primul punct de contact al populației cu sistemul de sănătate. Sistemul de îngrijire primară ar trebui să poată să răspundă principalelor nevoi ale populației în materie de servicii de sănătate. Ar trebui să fie ușor accesibil tuturor membrilor comunității și cuprinzător din punct de vedere al serviciilor medicale oferite. De asemenea, ar trebui să fie bine finanțat.

Pentru a obține o acoperire universală cu servicii de sănătate, este nevoie de sisteme de sănătate eficiente, cu sisteme de îngrijire primară bine puse la punct. În acest moment însă, multor țări le lipsesc o parte din facilitățile esențiale de îngrijire primară. Neglijarea sistemului de medicină primară se poate datora absenței resurselor financiare și umane, dar poate fi și simptomul unei tendințe a ultimilor ani, în care sistemele de sănătate au alocat cu predilecție resurse punctual, pentru programe care să adreseze patologii specifice.

  1. Ezitarea sau refuzul vaccinării

Vaccinarea este unul din cele mai mari succese ale sănătății publice și, în același timp, cea mai cost-eficientă intervenție de sănătate publică și un instrument crucial pentru prevenirea bolilor transmisibile. În prezent, OMS estimează că vaccinarea previne între două și trei milioane de decese anual. Alte 1,5 milioane de morți ar putea fi prevenite dacă acoperirea vaccinală a populației ar fi mai bună.

În ultimii ani, experții în sănătate publică au observat o tendință îngrijorătoare a populației din unele zone ale lumii de a refuza vaccinarea, în ciuda disponibilității vaccinurilor.

Numărul de cazuri de rujeolă înregistrate la nivel global a crescut cu 30% în ultima perioadă. Factorii care influențează decizia de vaccinare și care determină ezitarea la vaccinare sunt complecși și țin de numeroase aspecte sociale și culturale. Acestea includ lipsa de informare sau de încredere în eficacitatea sau siguranța vaccinării, îngrijorări privind efectele secundare, accesul dificil la vaccinuri, lipsa stocurilor și dificultăți în aprovizionarea cu doze de vaccin sau costul asociat vaccinării, în unele țări.

  1. Febra Dengue

Febra Dengue este o boală care se transmite la om prin înțepătura de țânțar. Până la 20% din cazurile severe de febră denga sunt letale.

Aproximativ 390 de milioane de persoane sunt infectate anual cu acest agent patogen, ceea ce face din această boală o amenințare serioasă la adresa sănătății publice. Majoritatea cazurilor de febră denga se înregistrează în timpul sezonului ploios, când crește numărul țânțarilor – principalii vectori de transmitere a infecției. În ultimii ani, din cauza schimbărilor climaterice, sezonul ploios durează mai mult, ceea ce duce la creșterea numărului de cazuri și de decese atribuite acestei boli. În plus, boala se răspândește către zone mai temperate și în țări care nu s-au confruntat până în prezent cu cazuri de febră denga, precum Nepal.

OMS estimează că 40% din populația lumii se află în zone endemice pentru febra denga. Strategia OMS ce vizează controlul și prevenția răspândirii bolii își propune să reducă la jumătate numărul de decese până în 2020.

  1. HIV/SIDA

În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani în diagnosticarea și tratarea cu medicație antiretrovirală a persoanelor cu HIV/SIDA sau a celor expuse la virus, această boală continuă să facă anual aproape un milion de victime. În prezent, se estimează că aproximativ 37 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc cu HIV.

Una din provocările majore în eradicarea epidemiei ține de accesul dificil la servicii de profilaxie și tratament al persoanelor din grupurile cele mai vulnerabile: deținuții, lucrătorii sexuali, consumatorii de droguri injectabile, homosexualii sau persoanele transgender. Asta deoarece, foarte frecvent, persoanele din grupurile vulnerabile au acces deficitar la servicii de sănătate.

OMS susține introducerea pe scară largă a autotestării pentru HIV/SIDA. În acest fel, mai multe persoane infectate își vor cunoaște statusul, vor putea primi tratament și vor putea lua măsuri pentru a preveni răspândirea infecției.