×
Meniu

Rolul vigilenței oncologice în prevenirea cancerului de col uterin Săptămâna Europeană de prevenire a cancerului de col uterin

Cancerul cervical este o afecțiune care face din ce în ce mai multe victime în rândul femeilor din întreaga lume. O femeie moare de cancer de col uterin la fiecare două minute!

Este regretabil luând în considerare că reprezintă una dintre cele mai prevenibile neoplazii de tip malign.

În pofida progreselor importante realizate în prevenția, diagnosticul și tratamentul acestei patologii la nivel mondial, actualmente, cancerul de col uterin ocupă locul doi conform incidenței în structura tumorilor maligne la femeile de vârstă reproductivă.

Această patologie se dezvoltă, de obicei, la vârsta mijlocie și este cel mai frecvent diagnosticată la femeile cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani. Se dezvoltă rar la femeile sub 20 de ani și doar în 15% cazuri este depistat la femeile cu o vârstă de peste 65 de ani.

Astfel, cancerul de col reprezintă o adevărată dramă a femeilor tinere aflate în plină activitate și este extrem de înșelător deoarece debutul maladiei este silențios iar primele simptome apar abia în stadiile avansate a bolii.

Eforturile educaționale în privința factorilor de risc în apariția cancerului de col uterin, reprezintă unul dintre obiectivele centrale în fortificarea vigilenței oncologice în conștiința populației feminine din Republica Moldova.

Care sunt factorii de risc în apariția cancerului de col uterin?

În anii 1980, a fost identificată o legătură între infecția cu papilomavirusul uman (HPV) și cancerul de col uterin, iar în 1996 Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut public că HPV este cel mai important factor de risc în dezvoltarea cancerului de col uterin. Infecţia cu HPV este transmisibilă și este contractată prin act sexual. Până la 80% dintre persoanele active sexual au fost expuse la un moment dat în viața lor, dar marea majoritate nu dezvoltă niciodată simptome, deoarece sistemul imunitar al organismului poate elimina HPV de unul singur în termen de doi ani.

Cu toate acestea, la unele femei, anumite tulpini de HPV provoacă modificări ale celulelor din colul uterin, care pot deveni apoi canceroase. Dintre aceste HPV oncogene, tipul 16 și tipul 18 sunt cele mai frecvente și cauzează 70-80% din cazurile de cancer de col uterin.

Alți factori de risc, culpabili în determinarea cancerului cervical sunt: debutul vieții sexuale la vîrsta de 16-18 ani, schimbul frecvent de parteneri sexuali, factorul socioeconomic, fumatul, sistemul imunitar compromis, administrarea medicamentelor care suprimă răspunsul imun, utilizarea contraceptivelor orale pentru o perioadă ce depășește 5 ani, multiparitatea (trei sau mai multe sarcini pe termen complet), vârsta de până la 17 ani la prima sarcină pe termen complet, infecțiiile sexual transmisibile, istoricul sexual al partenerului masculin.

Odată instalat, cancerul colului uterin prezintă o evoluție practic asimtomatică. Din semnele patognomonice inițial ar fi caracteristică apariția leucoreei (eliminări apoase), sângerări după actul sexual, dispareunia (Dispareunia reprezintă durerea manifestată în timpul actului sexual, dar şi ulterior acestuia, care poate fi prezentă atât la femei (într-o proporţie mai mare), cât şi la barbați)), sângerări intermenstruale sau în menopauză. Ulterior odată cu evoluția maladiei se instalează sângerările spontane fie în urma unui efort fizic, și sunt determinate eliminări cu miros fetid. În stadiile avansate ale maladiei pot fi specifice deja astfel de manifestări precum constipaţia, incontinenţa urinară, anuria, edemul unuia dintre membrele inferioare.

Ratele ridicate de mortalitate prin cancer de col uterin pot fi reduse la nivel național printr-o abordare integrate, care include prevenirea, diagnosticul precoce, screening-ul eficient și programele de tratament.

Screening-ul cervical, în Republica Moldova, se efectuează gratuit pentru toate femeile de vârstă eligibilă, indiferent de statutul asigurat/neasigurat.

Vaccinarea anti HPV alături de screeningul citologic prin frotiul Babeș Papanicolau sistematic pot reduce riscul cancerului cervical cu până la 94%.

Programele de screening pentru cancerul cervical se realizează pentru detectarea leziunilor cervicale precursoare sau invazive în timpul în care poate fi oferit un tratament efectiv. Deoarece, cancerul colului uterin are o lungă perioadă de evoluţie sub forma unor leziuni precanceroase, depistarea şi tratarea acestora reprezintă o măsură extrem de eficientă de prevenire a cancerului de col invaziv.

Toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani, care nu au efectuat un test Papanicolau în ultimii 3 ani, urmează să fie supuse screening-ului cervical.

Interval  de vârstă Eligibile
25-61 ani Femeile asimptomatice care:

  • Au vârsta de 25-61 de ani;
  • Au avut o histerectomie subtotală ;
  • Au avut o histerectomie totală, rezultată dintr-un diagnostic de CIN/cancer de col uterin sau au prezentat CIN/cancer cervical în specimenul de histerectomie.

NB! În cazul histerectomiei totale, testul se va preleva din bolta vaginală.

de la 20 ani Femeile asimptomatice diagnosticate cu HIV/SIDA sau care se află în terapie imunosupresoare.
Cu vârsta mai mare de 61 ani Femeile asimptomatice care:

  • Nu au rezultate documentate ale testelor Papanicolau anterioare;
  • Au avut un rezultat anormal al testului Papanicolau în decurs de 10 ani;
  • Sunt diagnosticate cu HIV/SIDA sau se află în terapie imunosupresoare.

Intervalele de screening recomandate sunt:

3 ani Femeile asimptomatice cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 ani.
1 an Femeile asimptomatice diagnosticate cu HIV/SIDA sau care se află în terapie imunosupresoare.

Nu există nicio îndoială că un program organizat de screening cervical este o inițiativă importantă care în timp poate contribui la eliminarea definitivă a cancerului de col uterin.

Stimate doamne, nu neglijați controlul ginecologic profilactic! Vă încurajăm să apelați la metodele de prevenire a cancerului cervical – screening-ul și vaccinarea.

Iar noi, în calitate de promotori ai sănătății, ne angajăm să ne concentrăm în continuare eforturile pe depistarea timpurie a stărilor precanceroase cervicale împărtășind cu comunitatea globală medicală obiectivul de a salva vieți și de a preveni tratamentele și îngrijorările inutile.  Este esențial să desfășurăm campanii de informare a populației la nivel național prin intermediul surselor mass-media privind factorii de risc, manifestările, screening-ul și diagnosticul acestei maladii atât în Săptămîna Europeană de prevenire a cancerului de col uterin cât și în afara acesteia, contribuind în permanență la educația sanitară a populației!

Dumitru Sofroni, șef Catedra de oncologie USMF “N. Testemițanu”,
hab. med., profesor universitar
Cristina Cucieru,  șef studii Catedra de oncologie USMF “N. Testemițanu”,
Asistent universitar