Tutunul ca posibilă cauză ce provoacă dezvoltarea cancerului a fost printre primele descoperiri epidemiologice în oncologie. În anii 1700 au fost primele discuții cu privire la utilizarea tutunului și cancerul. Au fost publicate primele rapoarte despre efectul cancerigen al tutunului în secolul 18. Prizarea de tutun și cancerul nazal au fost descrise pentru prima dată de Hill în 1761, despre fumatul pipei și cancerul de sferă orală a publicat pentru prima dată Von Soemmering în 1795. Ulterior au fost publicații cu privire la tutun și cancerul bronhopulmonar.
Cancerul pulmonar este cel mai frecvent și mai mortal cancer pe glob, cu 2,480,6759 (12,4%) cazuri noi din totalul de 19,976,499 neoplazii depistate în anul 2022, se plasează pe I loc. În același timp au fost înregistrate 1,817,469 decese, 18,7% în 2022, I loc. Neoplasmul pulmonar este una dintre bolile maligne cel mai dificil de controlat, supraviețuirea la 5 ani prin cancer bronhopulmonar este de circa 17%, s-a ameliorat nesemnificativ în ultimii 40 ani (12% în anii ‘70), înregistrează mai multe decese decât prin cancerul mamar, colorectal și de prostată împreună.
În ultimii ani, incidența și mortalitatea este în scădere la bărbați dar în creștere la femei. Femeile sunt de 1.5 ori mai expuse decât bărbații cu același număr de țigări fumate.
În structura generală a morbidității populației RM, morbiditatea prin tumori maligne este plasată pe locul 13, pe când, mortalitatea prin tumori maligne este plasată pe locul 2 cu 14,6 %, după mortalitatea cauzată de bolile aparatului cardiovascular cu 56,3%.
În Republica Moldova, în perioada ultimilor 5 ani, cancerul pulmonar se plasează pe locul 4 în structura maladiilor oncologice, incidența este în continuă creștere și în anul 2024 au fost înregistrate în Registrul Național de Cancer 991 cazuri noi, ce constituie 40,9 cazuri la 100000 populație. Spre mare regret, în stadii avansate au fost depistați 88,8% din acești pacienți și respective sunt și rezultatele tratamentului.
Fumatul este principala cauză de declanșare a cancerului bronhopulmonar, crește riscul de dezvoltare de câteva zeci de ori. 87% din cancerele bronhopulmonare se datorează fumatului și riscul începe de la 10 pachete / an. Riscul depinde de: vârsta de debut, numărul de țigări fumate, sex, tipul de țigară, profunzimea inhalării etc.
Fumatul sau fumul de tutun este una dintre cauzele principalele de boală și deces care poate fi eliminată. Fiecare al treilea dintre fumători moare din cauza bolilor conexe cu consumul de tutun, pierzând > 10 ani din viață. Expunerea la fumatul pasiv de tutun duce, de asemenea, la dezvoltarea unor boli grave, care iau anual viața a 1,3 milioane de oameni. Boli respiratorii non-maligne, cauzate de fumat, aduc o contribuție semnificativă în ratele de morbiditate și mortalitate. În prezent, există o tendință de egalizare a riscului de deces prematur în rândul bărbaților si femeilor. Conform prognozelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în secolul XXI, > 1 miliard de decese vor fi asociate cu consumul de tutun.
Fumatul de tutun este deosebit de strâns legat de medicina respiratorie, deoarece este principala cauza a cancerului pulmonar (CP) și a bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC).
Fumătorii de țigări au șanse de la 15 până la 30 de ori mai mari de a dezvolta CP decât nefumătorii. S-a dovedit că chiar și utilizarea a câtorva țigări pe zi sau fumatul ocazional crește riscul de a dezvolta CP. Fumatul de tutun este, de asemenea, o importantă cauza care agravează cursul infecțiilor respiratorii, inclusiv pneumonie pneumococică, gripă și tuberculoză și, de asemenea, duce la boli ale altor organe și sisteme umane.
În secolul XXI o nouă provocare pentru sistemele medicale este apariția pe piață a sistemelor electronice de livrare a nicotinei și a sistemelor electronice de încălzire a tutunului, care au fost promovate de companiile de tutun ca fiind mai puțin dăunătoare decât produsele tradiționale din tutun. Țigările electronice au intrat pe piața americană în 2007 și în 10 ani, a fost observată o nouă patologie – leziuni pulmonare asociate cu utilizarea țigărilor electronice sau vape (țigări electronice și leziune pulmonară asociată utilizării vapingului – EVALI). În 2020 în Statele Unite, au fost înregistrate 2.807 cazuri de spitalizări și decese legate de această patologie.
Cu toate acestea, o tendință negativă a fost egalizarea prevalenței fumatului în rândul băieților și fetelor.
Un alt negativ este legat de creșterea prevalenței utilizării sistemelor electronice de livrare a nicotinei (SELN) și a sistemelor electronice de încălzire a tutunului (SEÎT) atât în rândul adulților, cât și al adolescenților.
Toxicologia fumului de tutun și a aerosolului sistemelor electronice de livrare a nicotinei: Fumul de tutun este un aerosol (amestec) particule care conțin apă, nicotină și alți alcaloizi, precum și rășini. Fumul de tutun conține ~7.000 de substanțe chimice diferite, multe dintre care servesc ca factori în dezvoltarea bolilor la oameni: nicotină, benzopiren și alte hidrocarburi policiclice, N-nitrozonornicotină, β-naftilamină, poloniu-210, nichel, cadmiu, arsen și plumb.
Bolile se dezvoltă ca rezultat atât al absorbției sistemice de substanțe toxice ale fumului de tutun, precum și afectarea locală chimică a tractului bronhopulmonar de către oxidanți.
Compoziția aerosolului SELN și SEÎT nu a fost încă studiată pe deplin. Dificultatea studiului său constă în faptul că caracteristicile de proiectare ale dispozitivului au un impact semnificativ asupra compoziției aerosolului.
Pentru o mai bună îmbogățire a aerosolului cu nicotină, multe SELN și SEÎT folosesc baterii puternice, încălzirea lichidului și fumului la temperaturi ridicate. Acest lucru creează substanțe toxice suplimentare și concentrația de solide în aerosol crește.
In compoziția lichidelor pentru sisteme electronice de livrare a nicotinei se conține nicotină, propilenglicol, glicerină, arome, aditivi. Unii producători adaugă substanțe farmacologice active și alte substanțe chimice.
Pe lângă metalele grele ce se depun în organism, atât în fumul de tutun, cât și în aerosolii sistemelor electronice de livrare a nicotinei conțin N-nitrosonornicotină, un puternic cancerigen.
Inhalarea cronică a aerosolului SELN și SEÎT care conține multe substanțe de fum de tutun va duce la dezvoltarea acelorași procese patologice în plămâni, care se dezvoltă ca urmare a fumatului.
Produsele din tutun conțin nicotină, o substanță care provoacă dependență similară heroinei, cocaină, alcool etc. Nicotina intră în organism cu fumul de tutun și se răspândește rapid prin sistemul circulator, depășește bariera hemato-encefalică și intră în creier. În mediu, 7 secunde după inhalarea tutunului sunt suficiente încât nicotina să ajungă în creier. Interacționează cu receptorii nicotinici de acetilcolină, rezultând eliberarea de dopamină și alți neurotransmițători, adică acționează pozitiv pentru dezvoltarea dependenței de nicotină. La încetarea unui astfel de interacțiuni, se dezvoltă simptome de sevraj, asociat cu sistemul nervos central. Principala este dorința de a fuma, iritabilitatea și excitabilitatea se unesc, incapacitatea de concentrare. Timpul de înjumătățire al nicotinei în organism este ~ 2 ore. În acest sens, să mențină o constantă concentrația sa în sânge, prevenind dezvoltarea simptomelor de sevraj, o persoană trebuie în mod constant să fumeze. Astfel, după începerea consumului de tutun, se dezvoltă destul de repede dependența de tutun, o boală care este considerată de CIM – X drept sindrom de dependență de tutun.
Fumatul este un factor esențial de risc pentru dezvoltarea cancerului, bolilor cardiovasculare și pulmonare. Crește riscul de osteoporoză, tulburări ale sistemului reproducător și tulburări ale aproape tuturor sistemelor corpului.
Cancerele legate de tutun reprezintă aproximativ 30% din decese. Fumul de tutun conține multe substanțe care contribuie la carcinogeneză sau sunt implicate în acest proces la diferite etape.
Cancerul pulmonar este principala cauză a deceselor prin cancer datorită fumatului de tutun, urmate de decese prin cancere de laringe, cavitate bucală, orofaringe, esofag, pancreas, căile urinare, stomac, ficat, col uterin. Riscul unei astfel de patologii este proporțional cu numărul de țigări fumate zilnic și cu durata experienței de fumat.
Când folosiți fumatul produselor din tutun în același timp cu SELN și SEÎT, riscul de a dezvolta boli bronhopulmonare este cumulativ.
Pentru majoritatea fumătorilor, renunțarea la tutun și la nicotină este cea mai importantă acțiune care va îmbunătăți sănătatea pe termen lung. În plus, această măsură este rentabilă și pentru sistemul de sănătate. Consumul de tutun și a produselor care conțin nicotină (sub orice formă) reprezintă un factor de risc semnificativ nu numai în dezvoltarea CP și BPOC, ci și o serie de alte boli pulmonare, boli și infecții respiratorii (pneumonie pneumococică, tuberculoză, pneumonită interstițială, alveolită fibrozantă idiopatică), precum și boli cardiovasculare.
Utilizarea SELN și SEÎT de către foști fumători de țigări obișnuite și niciodată anterior nefumătorii erau asociați cu practic același risc de simptome respiratorii, care l-a depășit semnificativ pe cel al nefumătorilor. Se concluzionează că fumatul SELN și SEÎT duce la dezvoltarea bolilor căilor respiratorii.
La orice vârstă, renunțarea la tutun și la nicotină reduce riscul de a dezvolta cancer pulmonar și a bolilor respiratorii și cardio-pulmonare.
Este bine venit elaborarea (preluarea) unul algoritm pentru acordare de asistență în renunțarea la tutun.