Acest grup de maladii prezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât prin frecvenţa înaltă, cât şi prin manifestările clinice grave. Morbiditatea prin BDA înregistrează creşteri sezoniere în lunile iunie-septembrie. Boala diareică acută (BDA) este una din cele mai comune boli infectioase din lume. Prevalenţa a fost estimată de la 3 până la 5 miliarde cazuri pe an din care de la 5 până la 10 milioane duc la deces.
IMSP Institutul Oncologic respectă reglementările în vigoare (Ordinul MS nr. 238 din 31 iulie 2009 “Privind ameliorarea alimentaţiei pacienţilor în instituţiile medico-sanitare spitaliceşti” ) și Anexa II la Ordinul MS 2009 MS din 31 iulie 2009 al RM – Regulamentul de organizare a alimentaţiei în instituţiile medico-sanitare spitaliceşti.
http://old2.ms.gov.md/sites/default/files/legislatie/ordin_nr._238_din_31.07.09.pdf
Zilnic, pacienții și rudele acestora sunt informați despre sortimentul produselor alimentare premise pentru a fi transmise zilnic. Fiecare secție a Institutului Oncologic este dotată cu instalații frigorifice, unde pacienții pot păstra mâncarea, adusă de vizitatori. Pentru aceasta, ei scriu data și numele de familie, iar asistenta medicală verifică zilnic pachetele cu mâncare ale pacienților.
Medicul epidemiolog al Instituției verifică zilnic asistentele medicale dacă acestea monitorizează păstrarea conformă a produselor alimentare în frigidere.
Date statistice
Indicele morbidității prin BDA în Republica Moldova, inclusiv raioanele de est a constituit 540,7 la 100 mii în anul 2018. Cazuri de holeră nu se înregistrează din a.2001. Morbiditatea sumară prin BDA în a.2018, ca şi în anii precedenţi a fost determinată de cota înaltă (76%) a copiilor în vârstă de până la 17 ani, din care în 42,5% cazuri sunt copiii până la 2 ani, în 11,4% – copii până la 1 an, ca rezultat al carenţelor în respectarea condiţiilor de pregătire a alimentelor pentru copii în condiţii casnice şi a igienei personale, deficienţe în instruirea igienică în rândul femeilor gravide.
Cauzele principale care conduc la infectarea cu boli diareice acute sunt:
- nerespectarea igienei personale mai ales în instituţiile pentru copii şi adolescenţi;
- neasigurarea efectuării măsurilor antiepidemice primare;
- nerespectarea regulilor pregătirii şi păstrării produselor alimentare;
Cele mai comune semne clinice ale BDA pot fi grupate în:
- sindromul diareic: scaune diareice cu diferite aspecte patologice;
- sindromul infecţios: febră, frisoane, cefalee, mialgii generalizate, stare generală alertată;
- sindrom dispeptic: greţuri, vărsături alimentare sau biloase;
- sindrom dureros abdominal: crampe abdominale, colici, dureri difuze nesistematizate;
- Sindrom de deshidratare acută de diverse grade: deshidratare uşoară (gradul I) asociată cu: sete moderată, turgor cutanat uşor diminuat, tahicardie; deshidratare medie (gradul II) se manifestă prin: sete intensă, tahicardie, puls slab, hipotensiune, oligurie; deshidratarea severă (gradul III), în cadrul căreia se asociază tulburările cardiovasculare, oligoanuria, precum şi tulburări de conştiinţă (obnubilare, comă).
- Sindromul de gasroenterită, constă în scaune lichide frecvente, dureri abdominale difuze, greţuri, vărsături febră;
- Sindromul holeriform apare ca o diaree apoasă, cu scaune lichide profuze. Semnele de deshidratare se instalează rapid şi sînt extreme de grave.
- Sindromul dizinteric constă din scaune emise repetat, însoţite de colici abdominale şi tenesme rectale, vărsături, febră.
Situaţia sanitaro-epidemiologică la acest grup de boli necesită efectuarea măsurilor de profilaxie a bolilor diareice acute.
Metodele de prevenire sunt simple şi la îndemâna oricui:
- evitarea preparării alimentelor cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului, în cazul în care nu se pot asigura condiţiile de temperatură necesare păstrării alimentelor preparate;
- asigurarea păstrării alimentelor la temperaturi de 4 – 8º C, în cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de 2 – 3 ore de la preparare (refrigerare);
- în cazul alimentelor gătite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70º C;
- evitarea contactului între alimentele ne-preparate şi cele preparate;
- spălarea repetată a mâinilor, nu numai după utilizarea toaletei şi înainte de masă;
- întreţinerea curăţeniei tuturor suprafeţelor bucătăriei (paviment, mese de lucru);
- evitarea preparării alimentelor de către persoane care prezintă vre-o leziune sau infecţie (panariţiu) la nivelul mâinilor/degetelor;
- spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor şi verdeţurilor înainte de consumarea lor;
- păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor;
- folosirea doar a surselor de apă potabilă pentru preparea alimentelor şi consumul uman. O atenţie deosebită trebuie acordată apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii;
- fierberea apei este obligatorie, în cazul în care există îndoieli asupra calităţii surselor de apă potabilă ce sînt folosite pentru consumul uman şi prepararea alimentelor;
- evitarea consumării alimentelor vândute pe stradă, precum îngheţată, prăjituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc.;
- fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat.
Crearea condiţiilor adecvate de educaţie sanitară a pacienților internați în IMSP IO precum şi respectarea igienei personale sunt măsurile cele mai elementare pentru prevenirea apariţiei a unor boli cu cale de transmitere digestivă.
