Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col uterin

Rolul vigilenței oncologice în prevenirea cancerului de col uterin

Cancerul de col uterin este una dintre cele mai importante și sensibile probleme de sănătate publică atât la nivel mondial, cât şi în Republica Moldova.

În pofida progreselor importante realizate în prevenția, diagnosticul și tratamentul acestei patologii, actualmente, în Republica Moldova avem un număr de 4291 de femei care luptă împotriva acestei patologii. La fiecare 2-3 zile în țara noastră moare o femeie răpusă de această maladie.

Această boală nu cruță pe nimeni, astfel, în Europa, o femeie moare la fiecare 18 minute, iar la nivel mondial  –  la fiecare 3 minute. În Europa, anual circa 50000 de femei dezvoltă cancer cervical și altele 25000 mor în urma acestei boli incurabile.

Este însă o tragedie astăzi, în secolul XXI, să avem femei care mor din cauza unei maladii, care reprezintă una dintre cele mai prevenibile neoplazii de tip malign.

Această patologie se dezvoltă, de obicei, la vârsta mijlocie și este cel mai frecvent diagnosticată la femeile cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani. Se dezvoltă rar la femeile sub 20 de ani și doar în 15% cazuri este depistat la femeile cu o vârsta de peste 65 de ani.

Astfel, cancerul de col reprezintă o adevărată dramă a femeilor tinere aflate în plină activitate și este extrem de înșelător deoarece debutul maladiei este silențios, iar primele simptome apar abia în stadiile avansate ale bolii.

Eforturile educaționale în privința factorilor de risc în apariția cancerului de col uterin, reprezintă unul dintre obiectivele centrale în fortificarea vigilenței oncologice în conștiința populației feminine din Republica Moldova.

Care sunt factorii de risc în apariția cancerului de col uterin?

 În anii 1980, a fost identificată o legătură între infecția cu papilomavirusul uman (HPV) și cancerul de col uterin, iar în 1996 Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut public că HPV este cel mai important factor de risc în dezvoltarea cancerului de col uterin. Infecţia cu HPV este transmisibilă și este contractată prin act sexual. Până la 80% dintre persoanele active sexual au fost expuse la un moment dat în viața lor, dar marea majoritate nu dezvoltă niciodată simptome, deoarece sistemul imunitar al organismului poate elimina HPV de unul singur în termen de doi ani.

Cu toate acestea, la unele femei, anumite tulpini de HPV provoacă modificări ale celulelor din colul uterin, care pot deveni apoi canceroase. Dintre aceste HPV oncogene, tipul 16 și tipul 18 sunt cele mai frecvente și cauzează 70-80% din cazurile de cancer de col uterin.

Alți factori de risc, culpabili în determinarea cancerului cervical sunt: debutul vieții sexuale la vîrsta de 16-18 ani, schimbul frecvent de parteneri sexuali, factorul socio-economic, fumatul, sistemul imunitar compromis, administrarea medicamentelor care suprimă răspunsul imun, utilizarea contraceptivelor orale pentru o perioadă ce depășește 5 ani, multiparitatea (trei sau mai multe sarcini pe termen complet), vârsta de până la 17 ani la prima sarcină pe termen complet, infecțiiile sexual transmisibile, istoricul sexual al partenerului masculin.

Odată instalat, cancerul colului uterin prezintă o evoluție practic asimtomatică. Din semnele patognomonice inițial ar fi caracteristică apariția leucoreei (eliminări apoase), sângerării după actul sexual, dispareuniei, sângerării intermenstruale sau în menopauză. Ulterior, odată cu evoluția maladiei se instalează sângerările spontane  în urma unui efort fizic și sunt determinate eliminări cu miros fetid. În stadiile avansate ale maladiei pot fi specifice deja astfel de manifestări precum constipaţia, incontinenţa urinară, anuria, edemul unuia dintre membrele inferioare.

Ratele ridicate de mortalitate prin cancer de col uterin pot fi reduse la nivel național printr-o abordare integrate, care include prevenirea, diagnosticul precoce, screeningul eficient și programele de tratament.

Screeningul cervical în Republica Moldova se efectuează gratuit pentru toate femeile de vârsta eligibilă, indiferent de statutul asigurat/neasigurat.

Vaccinarea anti HPV alături de screeningul citologic prin frotiul Babeș- Papanicolau sistematic pot reduce riscul cancerului cervical cu până la 94%. Programele de screening pentru cancerul cervical se realizează pentru detectarea leziunilor cervicale precursoare, sau invazive și poate fi oferit un tratament efectiv. Deoarece cancerul colului uterin are o lungă perioadă de evoluţie sub forma unor leziuni precanceroase, depistarea şi tratarea acestora reprezintă o măsură extrem de eficientă de prevenire a cancerului de col invaziv.

Toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani, care nu au efectuat un test Papanicolau în ultimii 3 ani, urmează să fie supuse screeningului cervical.

Intervalele de screening recomandate sunt:

Nu există nici o îndoială că un program organizat de screening cervical este o inițiativă importantă care în timp poate contribui la eliminarea definitivă a cancerului de col uterin.

Stimate doamne, nu neglijați controlul ginecologic profilactic! Vă încurajăm să apelați la metodele de prevenire a cancerului cervical – screeningul și vaccinarea.

Iar noi, în calitate de promotori ai sănătății, ne angajăm să ne concentrăm în continuare eforturile pe depistarea timpurie a stărilor precanceroase cervicale împărtășind cu comunitatea globală medicală obiectivul de a salva vieți și de a preveni tratamentele și îngrijorările inutile.

Este esențial să desfășurăm campanii de informare a populației la nivel național prin intermediul mass-media privind factorii de risc, manifestările, screeningul și diagnosticul acestei maladii atât în Săptămîna Europeană de prevenire a cancerului de col uterin cât și în afara acesteia, contribuind în permanență la educația sanitară a populației!

Autori:   Dumitru Sofroni – șef Catedra de oncologie USMF “N. Testemițanu”,

                     hab. med., profesor universitar,                           

        Cristina Cucieru – șef studii Catedra de oncologie USMF “N. Testemițanu”,

                                                    asistent universitar

• UNFPA KAP Infografic 2020 ro
• UNFPA Studiu KAP 2020 ro