Institutul Oncologic marchează Ziua Europeană de combatere a obezității

Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări ale sănătății publice din secolul XXI. Prevalența s-a triplat în multe țări din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății din anii 1980, iar numărul celor afectați continuă să crească într-o rată alarmantă, în special în rândul copiilor. În plus față de provocarea diferitelor dizabilități fizice și a problemelor psihologice, excesul de greutate crește drastic riscul unei persoane de a dezvolta o serie de boli netransmisibile (BNT), inclusiv bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul.

Epoca actuală se caracterizează printr-un nivel economic relativ ridicat, care a crescut în mod constant în ultimele decenii și care probabil va continua în aceeași direcție. Acest aspect, combinat cu reducerea mortalității prin alte cauze care în trecut cauzau cele mai multe decese (cum ar fi conflictele militare și epidemiile majore), a făcut ca, în ziua de azi, principalele cauze de mortalitate să fie bolile cardiovasculare și cancerul. Obezitatea este un factor de risc major pentru amândouă.

Din cauza abundenței alimentare și stilului de viață sedentar, prevalența obezității este în continuă creștere pe plan mondial, mai ales în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. Mai mult, obezitatea afectează într-o proporție tot mai mare persoanele tinere, fapt care crește riscul apariției problemelor de sănătate la vârste tot mai timpurii. În plus, există un fenomen numit tranziție perceptuală, caracterizat prin faptul că indivizi care în trecut erau considerați grași sunt acum considerați (în mod subiectiv) ca având greutate normală; acest aspect nu face decât să agraveze situația, deoarece persoanele afectate nu conștientizează faptul că au o problemă. Trebuie înțeles că statutul de persoană supraponderală sau cu obezitate nu reprezintă un stigmat și nici o normă socială, ci un factor de risc major (fundamentat științific) pentru numeroase probleme de sănătate. Amploarea problemei nu trebuie neglijată de indivizi, de medici sau de societate, deoarece obezitatea progresează repede către poziția întâi între cauzele prevenibile ale cancerului și bolilor cardiovasculare (urmând ca în anii următori să depășească fumatul).

Obezitatea și cancerul

Relația între obezitate și cancer este complexă și se desfășoară pe mai multe niveluri. În primul rând, obezitatea este un factor de risc pentru cancer, ceea ce înseamnă că persoanele cu obezitate au șanse mai mari să devină pacienți oncologici, în comparație cu persoanele care au greutate corporală normală; cele mai multe date în acest sens există pentru cancerul de prostată (mai ales formele agresive) și cancerul de colon. Totodată, obezitatea este un factor de prognostic negativ la pacienții cu cancer, ceea ce înseamnă că pacienții oncologici cu obezitate au risc mai mare de a muri din cauza cancerului, în comparație cu persoanele normoponderale. Există o serie de efecte indirecte considerate surogate pentru prognostic negativ: rată de răspuns mai mică la tratamentele oncologice, durată a răspunsurilor la tratament mai scurtă și risc de recidivă tumorală mai mare. În plus, deoarece obezitatea este un factor de risc pentru boli cardiovasculare și diabet, pacienții cu obezitate care supraviețuiesc timp îndelungat după diagnosticul de cancer au risc relativ ridicat de a muri din cauza bolilor cardiovasculare, fapt care se poate traduce printr-o supraviețuire generală mai mică pe termen lung a populației de pacienți oncologici cu obezitate.

Mai mult, obezitatea este un factor predictiv negativ pentru eficacitatea terapiilor oncologice (ceea ce înseamnă că la persoanele cu obezitate există un risc mai mare ca aceste tratamente – chirurgie, radioterapie, chimioterapie, hormonoterapie – să nu aibă efectele scontate) și un factor predictiv pozitiv pentru efectele secundare ale tratamentelor oncologice (adică persoanele cu obezitate au risc mai mare de a avea reacții adverse severe în urma tratamentului – ex. vindecare întârziată a plăgilor după operație, infecții postoperatorii, edem limfatic etc.). În plus, deoarece pacienții oncologici cu obezitate au, de obicei, și alte boli în afară de cancer (ex. boli cardiovasculare, diabet, boală arterială periferică etc.), există risc mai mare ca aplicarea optimă a tratamentelor oncologice să aibă de suferit.

Rolul medicului oncolog

Este important ca medicul oncolog să se obișnuiască să discute cu pacienții despre greutatea corporală. În mod ideal, indicele de masă corporală ar trebui calculat de fiecare dată când greutatea pare a fi peste limita considerată normală, iar la pacienții cu obezitate, aspectul greutății corporale ar trebui abordat în mod specific. În primul rând, este important ca medicul să înțeleagă efectele negative ale obezității pentru pacientul pe care îl tratează; în acest scop, vor fi trecute în vedere toate aspectele de mai sus (rolul prognostic și predictiv al obezității). Urmează informarea și educarea pacientului în legătură cu aceste aspecte, scopul fiind ca acesta din urmă să înțeleagă necesitatea implicării personale active și consecvente în combaterea obezității și importanțamăsurilor care trebuie implementate în acest sens. Urmează stabilirea obiectivelor pentru greutatea corporală (este bine ca acestea să fie realizabile fără un efort excesiv, ex. scădere în greutate cu 1-2 kg/lună pentru următoarele 6-12 luni) și precizarea măsurilor specifice (dietă, sport, medicamente, operații) care să conducă la atingerea acestor obiective. În mod ideal, acest proces se realizează în strânsă colaborare cu un medic nutriționist; acești specialiști posedă cunoștințele specifice (care, de cele mai multe ori, depășesc expertiza medicului oncolog), răbdarea și instrumentele necesare pentru a-i informa pe pacienți cu privire la ceea ce ar trebui să facă reprezentând aliați valoroși în lupta pacienților pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă. În mod ideal, tratamentul obezității este inițiat în paralel cu tratamentul oncologic. Caracterul repetitiv al terapiilor oncologice reprezintă un avantaj fundamental pentru monitorizarea progreselor efectuate în direcția combaterii obezității; întâlnirile medic-pacient sunt momente prielnice pentru educarea continuă a pacienților, verificarea progreselor efectuate și încurajarea de a continua în direcția potrivită. Eșecurile de respectare a indicațiilor medicale (mai ales când vine vorba de comportamente și stil de viață) sunt perfect normale și apar aproape fără excepție într-un fel sau altul, uneori chiar foarte frecvent; toate aceste eșecuri sunt însoțite de sentimente de descurajare și de reducerea puternică a dorinței de a continua în direcția potrivită (regim alimentar sănătos, activitate fizică regulată, medicamente etc.).

Eșecurile sunt o parte a procesului și nimic mai mult. Comportamentele corecte pe care le implementați vor deveni o parte integrantă a noului stil de viață, iar rezultatele pozitive pe care le veți obține vor deveni astfel durabile.

Situația în Republica Moldova (conform Studiului STEPS)

• Circa 50% dintre persoanele adulte (18 ani şi peste) sunt supraponderale sau Ponderea persoanelor obeze, care reprezintă 15% din acest număr, este mai mare în mediul urban (16,3%) în comparaţie cu mediul rural (14,7%) şi e mai mare printre femei (17,1%) decât printre bărbaţi (13,3%).
• Obezitatea creşte proporţional vârstei, de la 1% în grupul de vârstă de 18-24 ani până la 25% în grupul de vârstă de 45-65 ani, după care descreşte.
• Consumul de fructe şi legume este în general scăzut – 66,6 % din populația generală consumă mai puţin de 5 porţii de fructe şi legume pe zi, determinând un risc crescut pentru bolile netransmisibile.
• Modul sedentar de viaţă este caracteristic pentru 59,2% din populaţia cu vârsta de 15 ani şi peste. Bărbaţii practică activităţi fizice mai frecvent decât femeile.

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (The International Agency for Research on Cancer – IARC) susține încă din 2002 că există o asocierea între supraponderabilitate, obezitate și cancer iar datele statistice din ultimii ani par să confirme acest lucru. Asocierea este pusă pe seama tulburărilor metabolice și endocrine, care includ creșterea nivelului de insulină și dezechilibre în nivelul hormonilor sexuali, precum și statusul pro-inflamator.

Pentru raportul CDC au fost analizate date din perioada 2005-2014. Doar în 2014 au fost înregistrate mai mult de 630.000 de cazuri de neoplasme asociate obezității, identificându-se 13 tipuri puternic legate de această tulburare metabolică:

• Autorii studiului subliniază faptul că este important să se înțeleagă exact corelația dintre cancer și obezitate. Cancerul este o afecțiune complexă, influențată de factori multipli de risc.
• Obezitatea este mai puternic asociată cu anumite tipuri de neoplasme. Cu toate acestea, cele 13 tipuri identificate prin studiul CDC reprezintă o proporție mare (40%) din totalul cazurilor înregistrate. American Cancer Society derulează în prezent cercetări extinse în acest domeniu.

Conform OMS (Organizația Mondială a Sănătății) o persoană supraponderală are un IMC (Indice de Masă Corporală, Body Mass Index – BMI) de peste 25, iar obezitatea e definită ca un IMC mai mare de 30.

Obezitatea este un factor de risc ce este luat în considerare în ultimul timp nu doar în prevenția bolilor cardiovasculare și a diabetului, ci și în ceea ce privește cancerul. Până în 2025 rata de obezitate la nivel global se așteaptă să ajungă la 21% în populația feminină, statisticile fiind îngrijorătoare deoarece cazurile de cancer asociat supraponderabilității sunt mult mai frecvente  la această categorie. De aceea, la nivel mondial controlul obezității devine o problemă esențială de sănătate publică.

Sedentarismul și cancerul:

• Stilul de viață sedentar crește riscul de cancer de sânși cancer de colon, deoarece într-un organism inactiv, țesuturile musculare și celulele poate declanșa dezvoltarea de celule canceroase.
• Până la 7 ore pe zi de stat pe scaun (inactivitate) prezintă un risc mai mare pentru multiple forme de cancer, mai ales cancer endometrial, ovarianși mamar la femei, și cancer de prostată la bărbați.
• Cancerul de colon este una dintre cele mai comune forme de cancer asociate cu lipsa activității fizice. Riscul de cancer de colon poate fi cu 24% mai mare în cazul persoanelor sedentare, comparativ cu al celor cu un stil de viață activ.

Cum putem preveni riscul de cancer prin scădere în greutate și sport?

Scăderea în greutate și sportul pot avea beneficii în ceea ce privește riscul de cancer prin:

• scăderea nivelului unor hormoni, cum ar fi insulina și estrogenul, precum și a anumitor factori de creștere care au fost asociați cu dezvoltarea și progresul cancerului;
• prevenirea dezvoltării rezistenței la insulină (incapacitatea celulelor organismului de a răspunde la insulină);
• reducerea inflamației;
• îmbunătățirea funcției sistemului imunitar;
• modificarea metabolismului acizilor biliari, rezultând o expunere scăzută a tractului gastro-intestinal la acești compuși posibili cancerigeni.

Se recomandă ca, pentru obținerea beneficiilor, să se reducă excesul ponderal, astfel încât să se ajungă la o greutate optimă (un IMC normal, între 18-25), și efectuarea a cel puțin 150 de minute (2 ore și 30 de minute) de activitate fizică aerobică de intensitate moderată, 75 minute (1 oră și 15 minute) de activitate fizică aerobică de intensitate intensă sau o combinație echivalentă de activitate în fiecare săptămână.

Reduceți porțiile și conținutul de calorii

Dacă încercați să vă controlați greutatea sau să o reduceți, un prim pas este să analizați dimensiunile porțiilor de alimente, în special a alimentelor bogate în calorii, grăsimi și zaharuri adăugate. De asemenea, încercați să limitați aportul de alimente și băuturi cu conținut ridicat de calorii. În cazul în care e necesară scăderea în greutate, trebuie realizat un deficit între caloriile consumate prin sport și caloriile ingerate.

Aveți grijă la alimentele consumate

Alegeți alimente și băuturi în cantități care să vă ajute să obțineți și să mențineți o greutate sănătoasă. Citiți etichetele produselor alimentare pentru a deveni mai conștienți de dimensiunile porțiilor și de caloriile ingerate. Alegeți o multitudine de legume, fructe întregi, leguminoase, cum ar fi mazărea și fasolea și alte alimente cu conținut scăzut de calorii, în detrimentul acelor alimente bogate în calorii, cum ar fi cartofi prajiti, fast-food, chipsuri, înghețată, gogoși, dulciuri etc. Limitați consumul de băuturi îndulcite cu zahăr, cum ar fi băuturi răcoritoare, băuturi sportive și băuturi din fructe îndulcite cu zahăr. Consumați lactate cu un conținut redus de grăsimi, cereale integrale, limitați consumul de alimente rafinate.

Fiți activi

Un alt element cheie este angrenarea în activități fizice. Sportul nu ajută doar la controlul greutății, dar vă poate ajuta să vă îmbunătățiți nivelul hormonilor și modul în care funcționează sistemul imunitar. Se recomandă cel puțin 150 de minute de antrenamente de intensitate moderată sau 75 de minute de intensitate intensă în fiecare săptămână sau o combinație echivalentă, de preferință pe tot parcursul săptămânii. De asemenea, este important să limitați comportamentul sedentar, cum ar fi statul pe scaun, pe canapea, privitul la TV sau alte forme de divertisment bazate pe sedentarism. Sportul crește și nivelul endorfinelor, care conferă o stare de bine, de optimism.

„Este important de remarcat că există și alți factori, pe lângă excesul de greutate, care potențeazaă declanșarea cancerului, printre care fumatul, în timp ce în randul unor pacienți cauzele pot rămâne necunoscute. Cu toate acestea, obezitatea rămâne factorul cel mai puternic asociat cu declanșarea cancerului,” conchide Dr. Farhad Islami, directorul Institutului de Cercetare din cadrul American Cancer Society.