×
Meniu

Institutul Oncologic marchează Ziua Mondială fără Tutun

În fiecare an, la 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi marchează Ziua Mondială fără Tutun (ZMFT), subliniind riscurile asupra sănătății și alte riscuri asociate consumului de tutun și susținând politici eficiente de reducere a consumului de tutun sub orice formă. Campania din anul curent se va desfășura cu genericul”Tutunul și sănătatea plămânilor” și se va axa pe sporirea gradului de conștientizare a publicului privind:

  • impactul negativ pe care îl are tutunul asupra sănătății plămânilor: de la cancer – la bolile respiratorii cronice,
  • rolul fundamental pe care îl joacă plămânii pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor.
  • promovarea politicilor eficiente de reducere a consumului de tutun sub orice formă și implicarea părților interesate din mai multe sectoare în controlul tutunului.

În Republica Moldova consumul tutunului, expunerea la fumul de tutun şi al produselor conexe sunt factorii principali de risc pentru cel puţin şase boli cronice devastatoare cu o incidență globală în creștere lentă: bolile cardiace, cancerul (in deosebi cancerul pulmonar), bolile cerebrale, diabetul zaharat, bolile pulmonare distructive cronice, ateroscleroza.

Anual se înregistrează peste 5000 decese din cauza bolilor cauzate de consumul tutunului (cca. 12% – 14% din totalul deceselor), inclusiv peste 60% din totalul cazurilor sunt decese premature, mortalitatea în rândul bărbaților fiind de 2 ori mai mare decât a femeilor.

Consumul de tutun este principala cauză a cancerului – și este evitabilă. Nu există niciun mod sigur de a consuma tutun, iar fumatul este cel mai periculos mod de a consuma tutun, întrucât combustia tutunului sau fumul de tutun generează cel mai mare risc de cancer, iar cele mai multe substanțe toxice, inclusiv substanțe cancerigene, apar în timpul procesului de ardere. Tutunul cauzează diferite tipuri de cancer, în special dacă este fumat. De asemenea, fumul de tutun cauzează cancer la nefumătorii care inhalează fumul de tutun de la fumători și la copiii părinților care fumează.

Riscul de cancer pulmonar este de 20 – 25 de ori mai mare la bărbații și femeile care fumează, în raport cu cei care nu fumează. Riscul crește cu numărul anilor de fumat, cu numărul de țigarete fumate pe zi și cu cât vârsta la care fumătorul începe să fumeze este mai mică. În Europa, fumatul cauzează aproximativ 82 % din cazurile de cancer pulmonar.

Fumatul este printre principalii factori de risc pentru cancer, printre acei factori modificabili, conținând o multitudine de elemente chimice nocive care periclitează starea de sănătate a întregului organism. În plus, tutunul cauzează dependență, ceea ce agravează efectele fumatului.

Fumul de țigară afectează absolut toate organele și țesuturile, şi astfel starea generală de sănătate.  Fumatul nu crește doar riscul de cancer, ci și de boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, anevrisme, astm, boli pulmonare, diabet, osteoporoză, artrită, cataractă și lista poate continua.

Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global există aproximativ 1,1 miliarde de fumători, aproximativ o treime din populația globală în vârstă de cel puțin15 ani.

Țigările și fumul de țigară conțin peste 4.000 de elemente chimice, 70 dintre ele cancerigene, printre care nicotină, care provoacă dependență, gudron, crom, formaldehidă, polonium etc. Elementele chimice din țigări sunt și mai periculoase când sunt amestecate. De exemplu, cromul favorizează activitatea altor elemente chimice, producând daune și mai mari.

Riscul de cancer este influențat de numărul de ani de când un individ fumează și de numărul de țigări fumate pe zi. Efectele dăunătoare ale fumatului NU pot fi anulate complet prin adoptarea unui stil de viață sănătos, dar riscul poate fi redus.

Fumatul este o cauză principală a cancerului pulmonar, dar este și un factor de risc cunoscut pentru multe alte tipuri de cancer.

Tutunul este factor de risc pentru toate tipurile de cancer, dar mai ales pentru:

Sfaturi pentru a renunța la fumat

  • Stabiliți-vă un plan concret, alegeți o anumită dată pentru a renunța la fumat, stabiliți obiective clare. Faceți o listă cu motivele pentru care ați vrea și ar trebui să renunțați la fumat.
  • Gândiți-vă la momentele în care simțiți cel mai mult nevoia să fumați – faceți o listă a declanșatorilor și încercați să stați departe de astfel de situații sau să vă dați seama cum ați putea să treceți peste ele.
  • Când simțiți nevoia să fumați, încercați să vă distrageți atenția cu alte activități.
  • Cereți ajutorul celor din jur, a familiei și prietenilor, sau chiar ajutor specializat.

Beneficiile renunțării la fumat sunt multiple. După doar 8 ore în care nu ați fumat, nivelul de nicotină și monoxid de carbon din sânge se reduce la jumătate. După 24 de ore monoxidul de carbon este îndepărtat din corp, după 48 de ore nicotina este eliminată, după 72 de ore se îmbunătățește respirația, după 2-12 săptămâni circulația se îmbunătățește. Mai mult decât atât, după 3-9 luni se reduc episoadee de tuse, respirația șuierătoare și funcția pulmonară se îmbunătățește cu până la 10%, riscul de atac de scort scade la jumătate după 1 an, după 5 ani riscul de cancer oral și esofagian se reduce la jumătate, iar după 10 ani riscul de cancer pulmonar se reduce la jumătate comparativ cu riscul unui fumător.

Pe parcursul anului 2018 Agenția Națională pentru Sănătate Publică a efectuat 1471 controale de stat a unităților care comercializează produse din tutun. Din totalul de obiective supuse verificării la 623 din ele au fost depistate încălcări, în special ce țin de: publicitate și promovarea produselor de tutun – 21,7 %, prezența în comercializare a produselor din tutun fără avertismente de sănătate combinate – 10,0%, fumatul în locuri publice închise – 9,5%. De menționat că, încălcarea legislației cu cea mai înaltă rată de 58,7 % este vânzarea minorilor a produselor din tutun și a celor conexe.