Ziua Mondială de Combatere a Malariei marcată de Institutul Oncologic
Ziua Mondială de Combatere a Malariei marchează efortul mondial pentru a spori gradul de conștientizare a malariei și a fondurilor pentru tratarea și prevenirea acestei maladii.
Malaria, boala care poate fi prevenită şi tratată, continuă să aibă un impact devastator asupra sănătății şi bunăstării oamenilor din întreaga lume. Deși în ultimul deceniu au fost înregistrate progrese vizibile, la nivel global, această maladie rămâne a fi o provocare semnificativă. Aproximativ 3,2 miliarde de oameni – aproape jumătate din populația lumii – sunt expuse riscului de malarie. În fiecare an sunt raportate peste 200 de milioane de cazuri noi de boală; la fiecare două minute un copil moare de malarie. Milioane de oameni încă nu au acces la serviciile necesare pentru a preveni și trata această boală.
Conform datelor prezentate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), mai mult de 3,4 miliarde de oameni locuiesc în tări cu risc sporit de infestare. Malaria afectează peste 106 ţări ale lumii, preponderent din zonele cu climă tropicală şi subtropicală, înregistrându-se în anul 2015 circa 212 milioane de îmbolnăviri şi până la 429 de mii de decese, mai frecvent la copiii cu vârsta de până la 5 ani. Doar în Africa, la fiecare 30 de secunde, din cauza malariei moare un copil.
Importarea în masă a malariei tropicale din Africa a creat probleme pentru multe ţări europene. Anual, în Europa, sunt înregistrate în jur de 10 mii de cazuri de malarie. Printre persoanele infectate sunt aviatori, businessmani, turisţi, muncitori sezonieri şi lucrători pe contract, refugiaţi şi studenţi străini. Dintre cele aproximativ 10 mii de cazuri de malarie cu care se confruntă anual Europa, 75 la sută se înregistrează în Franţa, Marea Britanie, Germania şi Italia.
Strategia Tehnică Globală a OMS pentru controlul malariei 2016-2030, adoptată de Adunarea Mondială a Sănătății în mai 2015, oferă un cadru tehnic pentru toate țările endemice pentru malarie. Ea este menită să ghideze programele regionale și naționale și a le oferi sprijin în activitatea lor în ceea ce privește controlul și eliminarea malariei.
Conform Raportului anual 2018 privind malaria, pentru al doilea an consecutiv, declinul constant al numărului de cazuri de malarie din lume a stagnat: s-a estimat că în anul 2017 numărul cazurilor de malarie a constituit 219 de milioane, iar cu un an mai devreme a fost de 217 de milioane. Aproximativ 70% dintre toate cazurile de malarie (151 milioane) și decese cauzate de malarie (274 000) au fost concentrate în 10 țări din Africa și în India.
OMS și partenerii săi au catalizat recent „povara ridicată a impactului ridicat”, o nouă abordare pentru reluarea luptei împotriva malariei, în special în țările cu cea mai mare povară de boală.
Din aceste considerente, Ziua Mondiala de combatere a malariei 2019, cu genericul „Zero malarie începe cu mine”, va fi o campanie la nivel local care va favoriza un mediu de responsabilitate și acțiune prin implicarea comunității medicale și a oamenilor simpli.
Pe parcursul anilor 2010-2017, în Republica Moldova, au fost depistaţi 87 de bolnavi de malarie, majoritatea cazurilor – 57 au fost atestate în municipiul Chişinău. Potrivit datelor Centrului de Sănătate Publică din Chișinău, în cazul a două persoane boala a evoluat grav, soldându-se cu deces.
În anul 2017, au fost înregistrate trei cazuri de malarie tropicală în municipiul Chişinău. Boala a fost importată din Sudan şi Mozambic. Pe parcursul a patru luni ale anului curent, în municipiul Chișinău, nu au fost depistate cazuri de malarie.
Municipiul Chişinău este considerat o zonă cu risc sporit de răspândire a malariei prin transmițători – ţânţarii malariogeni. Pe teritoriul municipiului, sunt amplasate 60 de bazine de apă, un loc perfect pentru reproducerea ţânţarilor malariogeni.
Din momentul liberalizării vizelor pentru cetățenii republicii, a sporit fenomenul de migrație a populației, inclusiv și în zonele endemice la malarie. În prezența vectorului (țânțarii) acest fapt pune în pericol statutul de țară liberă de malarie. Drept exemplu clasic este Grecia, care a fost declarată liberă de malarie în 1974. Cu toate acestea, începând cu anul 2009, au fost înregistrate cazuri de malarie, în diferite zone ale țării, la persoane fără istorie de călătorie într-o țară endemică la malarie, atât ca cazuri sporadice, precum și în grupuri (în perioada 2011-2012). În anul 2018, din 47 de cazuri de malarie raportate la sfârșitul lunii octombrie, importate au fost 37.
Prin semnificaţia sa Ziua Mondială de combatere a malariei încurajează angajamentele guvernelor în protejarea sănătăţii prin eforturi de eliminare a pericolului acestei maladii, o atenţie sporită fiind acordată populaţiei care migrează în zonele endemice la malarie.