Institutul Oncologic marchează Ziua internaţională de luptă împotriva epilepsiei

În fiecare an, la 26 martie, omenirea marchează Ziua internaţională de luptă  împotriva epilepsiei.

Caracterizată prin convulsii repetate greu de controlat, boala afectează peste 50 de milioane de persoane la nivel mondial.

Ca incidenţă, epilepsia se situează pe locul al doilea în cadrul categoriei de boli neurologice, după migrene.

Epilepsia este o tulburare neurologică cronică comună, caracterizată de crize. Aceste crize sunt cauzate de descărcări lente anormale în creier. Caracteristicile crizelor depind de zona din creier unde apar descărcările. Aceste crize sunt de tipuri nelimitate.

Cea mai întâlnită formă de epilepsie este “epilepsia lobului temporal”, în care apar crize epileptice recurente din unul sau ambii lobi temporali ai creierului. Pacientul leşină rar, şi mai degrabă trece printr-o senzaţie ciudată ce pleacă din stomac. Deseori, este acompaniată de un flux de senzaţii. Pacientul nu răspunde la întrebări şi se comportă distrat. Deoarece nu este total conştient în acest timp, îşi aminteşte doar parţial criza. Este cea mai întâlnită formă la persoane cu vârsta între 10 şi 30 de ani. Schimbările hormonale apar cel mai frecvent la aceste vârste. Epilepsia poate fi atât congenitală cât şi indusă de traume.

Crizele epileptice apar frecvent în evoluția tumorilor cerebrale, în special în cazul glioamelor, care afectează însuși țesutul cerebral. În mod paradoxal poate, ele sunt mai des întâlnite în glioamele benigne (grad I si II) decât în cele maligne (grad II sau IV – astrocitom anaplazic, respectiv glioblastom).

În cazul glioamelor de grad I (la copii) sau II (astrocitomul difuz sau oligodendrogliomul la adulți), de cele mai multe ori, prima manifestare a bolii o reprezintă o criză comițială. Pe de altă parte, în glioamele de grad înalt, cel mai adesea, primul simptom este durerea de cap, amețelile sau diverse deficite neurologice (hemipareză, tulburări vizuale sau de limbaj etc); crizele epileptice apar totuși cu o frecvență de cca. 35-40% ca manifestare de debut. Dacă luăm în considerare întreaga perioadă de evoluție a unui gliom malign, atunci acest procent crește până la 55-60%.

Concluzii

• Crizele comițiale pot apărea oricând in evoluția unei tumori cerebrale: ca manifestare de debut, datorită creșterii în dimensiuni sau malignizării, înainte sau după operație și, nu în ultimul rând, în caz de recidivă.
• Crizele comițiale per se nu influențează evoluția tumorii, dar pot să semnalizeze că ceva s-a modificat în comportamentul acesteia (malignizare, recidivă, creștere etc.).
• Tratamentul anticomițial (antiepileptic, anticonvulsivant) se folosește în mod curent înainte, în timpul și o perioadă de timp după operație; pe termen lung, nu se administrează decât la pacienții care au prezentat deja una sau mai multe crize.
• Antiepilepticele sunt prescrise de medic nu doar pentru faptul că sunt bine tolerate, ci și pentru că încetinesc evoluția tumorii, crescând astfel supraviețuirea pacienților.

În semn de solidaritate, edificii din mai multe oraşe vor fi iluminate astăzi în violet.