Institutul Oncologic marchează Ziua Mondială a Apei 2021 cu genericul ”Valorificarea apei”

Pe 22 martie în fiecare an, la nivel global se marchează Ziua Mondială a Apei (ZMA), în scopul de a fi luate măsuri pentru a aborda criza apei. Activitățile în cadrul Zilei Mondiale a Apei din anul curent se vor axa pe tematica „Valorificarea apei”.

Ziua Mondială a Apei este despre ceea ce înseamnă apa pentru oameni, adevărata ei valoare și modul în care putem proteja mai bine această resursă vitală.

Un obiectiv principal al evenimentului este sprijinirea realizării obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) 6: apă și canalizare pentru toți până în 2030. Dezvoltarea economică continuă și populația globală în creștere înseamnă că agricultura și industria sunt tot mai însetate, iar producția de energie intensivă prin apă crește pentru a satisface cererea. Schimbările climatice fac apa mai nesigură și contribuie la poluare. Întrucât societățile echilibrează cerințele privind resursele de apă, interesele multor oameni nu sunt luate în considerare.

Modul în care prețuim apa, determină modul în care apa este gestionată și distribuită. Valoarea apei este cu mult mai mult decât prețul ei – apa are o valoare enormă și complexă pentru gospodăriile noastre, cultură, sănătate, educație, economie și integritatea mediului nostru ambiant.

Dacă trecem cu vederea oricare dintre aceste valori, riscăm să gestionăm greșit această resursă finită, de neînlocuit.

Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană şi bunăstare. Totuşi, interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. Aceasta face ca utilizarea principiului precauţiei să fie extrem de utilă. În Republica Moldova, poluarea apei, calitatea ei inferioară, igiena precară şi produsele chimice periculoase sunt impacturi aferente asupra sănătăţii, care cuprind afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare, cancerul, astmul şi alergiile, precum şi afecţiunile sistemului de reproducere şi tulburările de dezvoltare neurologică.

În fiecare an, peste 6.500 de cazuri de cancer de vezică urinară, aproximativ cinci la sută din toate cazurile din Europa, sunt atribuite expunerii la trihalometani (THM), care se află în apa de la robinet. Este un semnal de alarmă.

Un studiu cu privire la calitatea apei țărilor din Uniunii Europene a acoperit 75% din populația totală a UE, iar rezultatele sale sunt îngrijorătoare.

THM-urile sunt o clasă de molecule care apar ca un produs secundar al dezinfectanților folosiți pentru curățarea apei potabile. Atunci când clorul, principalul produs chimic folosit pentru curățarea apei potabile, vine în contact cu materia organică, se descompune în THM.

Cancerul de vezică urinară este a zecea cea mai frecventă formă de cancer în Marea Britanie. În 2018 au fost diagnosticate 135.000 de persoane în UE. De obicei, se poate trata printr-o procedură chirurgicală simplă, atât timp cât este depistat înainte de a se răspândi în alte părți ale corpului. Unele dovezi arată că afectează mai mult bărbații decât femeile (deși depinde şi de stilul de viață, de exemplu, fumatul).

Autorii subliniază că, dacă cele treisprezece cele mai afectate țări (printre care Cipru, Malta, Irlanda, Spania, Marea Britanie) ar putea să reducă nivelul de THM la media actuală a UE, atunci ar putea fi evitate 2.868 de cazuri de cancer de vezică pe an (o reducere cu 44%).

La nivel global, cel puțin 2 miliarde de oameni folosesc o sursă de apă potabilă contaminată.

Până în 2025, jumătate din populația lumii va locui în zone cu o insuficiență de apă.

Situația în Republica Moldova

Cadrul legislativ ce reglementează domeniul apei potabile în Republica Moldova este constituit din: Legea nr. 182 din 19.11.19 privind calitatea apei potabile, Regulamentul sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă, aprobat prin Hotărărea Guvernului nr.1466 din 30.12.16, Programul Naţional privind implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025, aprobat prin Hotărărea Guvernului nr.1063 din 16.09.2016.

Sursele principale de apă potabilă în Republica Moldova sunt sondele arteziene şi rîurile Nistru şi Prut.

Rezultatele rapoartelor probelor de laborator efectuate și analizate de către laboratoarele Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică din instituțiile subordonate relevă că ponderea probelor neconforme Normelor sanitare la parametrii chimici prelevate și examinate din sondele arteziene a  constituit în a. 2020 în medie 71 %, comparativ cu anul 2019- 65,9 % şi cu 72 % – anul 2018 (din totalul de 1025 probe, 759 au fost neconforme normelor sanitare, comparativ cu anul 2019, cînd din totalul de 669 probe, 674 au fost neconforme normelor sanitare.

Constatăm că cota-parte a probelor ce nu corespund parametrilor microbiologici în anul 2020 a constituit 26,5%, comparativ cu ponderea  de 23% în 2019 sau 201 probe din totalul de 843 probe cercetate şi cu 20% în anul 2018. Situaţia cea mai nefavorabilă se înregistrează în raioanele Anenii-Noi, Căuşeni, Făleşti, Rîşcani, Ungheni, Ştefan-Vodă, Taraclia, Hînceşti şi Orhei.