Medicul mamolog, Larisa Sofroni: „Depistarea precoce a cancerului mamar poate contribui la vindecarea completă sau îmbunătățirea categorică a prognosticului”

Unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer este cel mamar. Este numit mamar pentru că apare la sân, dar de asemenea, poate priva un copil de mamă. Anual, peste 1000 de femei din țara noastră sunt diagnosticate cu această maladie. Afecțiunea oncologică are, însă, cele mai înalte șanse de vindecare, dacă este depistată la timp și tratamentul se inițiază imediat. Mai multe informații despre importanța diagnosticării precoce, dar și despre metodele de screening aflăm de la doctorul habilitat, medicul mamolog Larisa Sofroni. 

Dna Sofroni, cancerul mamar este una dintre cele mai răspândite maladii oncologice în Republica Moldova. Câte persoane suferă de această boală? 

Potrivit datelor statistice internaționale, la fiecare 3 minute o femeie de pe glob este diagnosticată cu cancer la sân, iar una din nouă este afectată pe parcursul vieții de această maladie. Anual, în lume se înregistrează 1,7 mln cazuri noi. La fiecare 14 minute o femeie bolnavă de cancer mamar decedează (77.000 de decese anual), dintre care 40 la sută cu vârsta de până la 65 de ani.

În Republica Moldova, cancerul mamar deține primul loc în structura morbidităţii prin tumori maligne la femei și reprezentă 16% din morbiditatea oncologică anuală. Peste 10 mii de paciente se află la evidență cu aceasta maladie. În fiecare an se înregistrează aproximativ 1000 de cazuri noi. Cel mai frecvent sunt afectate de cancer mamar femeile după vârsta de 50 de ani.

Cum poate o femeie recunoaște dacă e ceva în neregulă? Care sunt simptomele apariției acestui tip de cancer?

Debutul real al unui cancer mamar este cu mult mai devreme de depistarea tumorii sau a altor manifestări clinice ale acesteia, deoarece în stadiile incipiente ale maladiei lipsesc semnele subiective. Cel mai frecvent simptom al cancerului de sân este apariția unei tumori în glanda mamară – (90%),  fiind depistată adesea chiar de bolnavă, fie prin palpare întâmplătoare, fie prin autoexaminare făcută pentru acuze mamare sau în cadrul autocontrolului sistematic. Mai rar, în 8% cazuri, poate apărea durerea, care poate avea cele mai diverse caractere: continuă sau intermitentă, sub formă de înţepături, arsuri. În general, durerea nu prea este caracteristică pentru cancer, dar când apare, alarmează bolnavele, determinându-le să se adreseze la medic.

La pacientele cu cancer mamar pot apărea secreţiile mamelonare (4-7%). Femeile trebuie să cunoască că, atât eroziunea, exemaţia mamelonului, cât și retracția și deviere a acestuia, constituie de cele mai dese ori semne de cancer. La fel, adenopatia axilară (mărirea ganglionilor limfatici) poate fi un alt simptom.

Care este cauza apariției acestui tip de cancer?

Cauzele apariţiei tumorilor maligne până în prezent nu sunt cunoscute. Studiile demonstrează că în urma acțiunii factorilor nocivi asupra organismului, în celulele corpului uman apare o proliferare, care poate deveni canceroasă. Procesele de cancerogeneză sunt foarte variate. Principalele trăsături se referă la multiplicarea factorilor care intervin într-o perioadă lungă de timp între influența acestora și apariția cancerului.

Care sunt factorii de risc pentru apariția bolii?

Factorii de risc ai bolilor neoplazice sunt acele aspecte, care în mod direct sau indirect, prin simplă acțiune sau în asociere, pot determina apariția leziunilor canceroase la nivelul organismului uman. Reducerea expunerii la anumiți factori de risc poate duce la scăderea numărului de îmbolnăviri prin boli neoplazice. Factorii de risc sunt exogeni (agenții fizici, chimici și biologici) și endogeni (legați de funcţia reproductivă, de dereglările endocrino- metabolice definite de patologiile concomitente și factorul genetic).

Femeile care nu au născut sunt mai vulnerabile la cancerul de sân, deoarece după naştere se stabileşte nivelul normal de prolactină în organism (el scade cu 40% de la nivelul iniţial). Riscul de a face un cancer mamar creşte odată cu vârsta la care femeia naşte primul copil (femeile care au avut prima sarcină la vârsta de peste 35 de ani au riscul de a face cancer mamar de trei ori mai mare, decât femeile care au născut prima dată la 18 ani).

Femeile care nu alăptează copiii sau îi alăptează puţin au un risc major de îmbolnăvire. În timpul lactaţiei se normalizează concentraţia prolactinei, progesteronului, estrogenilor, glucocorticoizilor şi a hormonului de creştere, care acţionează benefic asupra ţesutului glandular.

Întreruperea sarcinilor este un factor major în apariția cancerului mamar. Afirmarea rolului etiologic al avorturilor se bazează pe stabilirea corelaţiei între dereglările hormonale severe în organismul femeii şi întreruperea sarcinii. S-a stabilit că atât graviditatea, cât şi întreruperea acesteia, provoacă în organism dereglări hormonale ireversibile, ce influenţează asupra multor organe, în special a celor hormonal dependente: glandele mamare, ovare, glanda tiroidă, endometru etc.

Patologiile organelor sistemului genital au o pondere majoră în declanșarea neoplaziilor mamare. Totodată, femeile la care au fost depistate afecțiuni benigne şi stări precanceroase ale glandelor mamare sunt mai frecvent afectate de cancer. De exemplu, în cazul maladiilor fibro-chistice, forma proliferativă, riscul de apariție a cancerului este aproximativ de 20-30 de ori mai mare, decât la populaţia sănătoasă. De aceea, femeile depistate cu aceste patologii necesită tratament și supraveghere în dinamică pentru monitorizarea evoluției proceselor.

În ultima perioadă, tot mai multe femei tinere sunt depistate cu această maladie. Cum se explică acest lucru?

Se consideră că cancerul este maladia vârstei înaintate, dar, cu părere de rău, în ultimul timp, boala a „întinerit” aproximativ cu 10 ani. Se denotă acest fapt prin prezența mai multor factori de risc, care afectează femeile de vârsta tânără: patologiile sistemului organelor reproductive, a glandei tiroide, administrarea preparatelor hormonale cu scop de contracepție, prezența avorturilor, nuliparitatea, refuzul alăptării copiilor la sân, acțiunea razelor ultraviolete asupra țesutului glandular (bronzatul topless, ședințe repetate de solariu etc.).

Dacă ne referim la cele 1177 paciente luate la evidență în anul 2019, 27 la sută dintre ele făceau parte din categoria de vârstă 25-50 ani, 22,5% aveau între 50-60 de ani. Aceste paciente sunt tinere, active, încadrate în câmpul muncii.

Cum se explică că multe femei, deși observă că apare o anumită afecțiune la una dintre glandele mamare, nu cer ajutor și încearcă să soluționeze singure problema prin metode tradiționaliste. Ați avut astfel de paciente? 

Cu părere de rău, când se depistează vreo problemă legată de glandele mamare, majoritatea femeilor intră în panică. Pentru mulţi oameni, cancerul reprezintă apogeul bolii fizice şi suferinţei umane, fiind echivalat cu durerea extremă, mutilarea corpului, agonie prelungită şi moarte inexorabilă. Anxietatea provocată de un astfel de diagnostic este atât de intensă, încât deseori cuvântul cancer nu este pronunţat în faţa pacientei. În astfel de situații, persoana ignoră progresele chirurgiei, radioterapiei, chimioterapiei, imunoterapiei, care au modificat prognosticul multor forme de cancer. Costul acestei ignoranţe se traduce prin atitudini dominate de convingerea că nu este nimic de făcut pentru a preveni această fatalitate, prin întârzierea prezentării la medic la primele suspiciuni, prin complianţa redusă la tratament, interpretat ca o suferinţă suplimentară şi inutilă, prin depresie şi disperare la aşa-zisa neputinţă a medicinei şi medicului. Perceperea maladiei ca o experienţă fatală conduce deseori la adoptarea unei atitudini pasive şi resemnate.

 

Sunt categoric împotriva tratamentului netradiţional. Dacă la început pacientele pot simți o ușoară ameliorare a stării generale, aceasta se datorează numai efectului psihoterapeutic, însă maladia continuă să progreseze, imunitatea să scadă, organismul să slăbească. În așa cazuri, pacientele se adresează după ajutor la oncolog prea târziu, când specialiștii nu mai pot administra toate metodele radicale de tratament.

Cu părere de rău, cu o astfel de problemă noi, oncologii, ne întâlnim foarte des. Femeile vin disperate, confuze, depresive. Deseori este foarte dificil de a comunica cu ele, de a le convinge să accepte investigațiile și tratamentul specific. Mai complicat este atunci când deciziile lor incorecte sunt susținute de familie.

Cum poate fi prevenită maladia? Ce este screeningul pentru cancerul de sân?

Maladiile oncologice în general, în deosebi cele ale glandelor mamare, nu pot fi prevenite, dar putem minimiza riscurile de îmbolnăvire prin respectarea unui mod sănătos de viață, care prevede combaterea tabagismului, evitarea consumului abuziv de alcool, limitarea consumului grăsimilor de origine animalieră, combaterea sedentarismului, menţinerea masei corporale în limita normei (IMC ≤ 25), limitarea acţiunii radiaţiilor ionizante şi ultraviolete, limitarea (până la 2 ore) la expunerea la câmpul magnetic (TV, computer etc.) etc..

La fel, este foarte important de efectuat anual consultul medicului mamolog, pentru depistarea la timp a tumorilor benigne și a stărilor precanceroase ale glandelor mamare. Aceste patologii, unele având un grad înalt de malignizare, dacă sunt tratate la timp, pot preveni cancerul.

Mai mult ca atât, utilizarea unor metode instrumentale de diagnostic, precum ultrasonografia glandelor mamare, mamografia digitală pot depista cancerul mamar chiar la nivel intraductal, clasificându-se în stadiul 0.

Screening-ul pentru cancerul de sân ne permite detectarea cancerului la persoanele care nu prezintă nici un simptom. În general, noțiunea de screening presupune diagnosticul stărilor precanceroase, ale tumorilor benigne și al cancerului la populaţia asimptomatică într-un stadiu preclinic al maladiei.

Ce metode de screening mamar se folosesc în prezent?

Până în prezent se utilizează patru metode de screening: autocontrolul glandelor mamare (obligator în fiecare lună, de la orice vârstă); examinarea clinică a glandelor mamare (o dată pe an, începând cu vârsta de 18 ani); USG glandelor mamare (o dată pe an, începând cu vârsta de 18 ani); mamografia bilaterală în două proiecții (de la 50-70 ani, o dată la 2 ani).

Screening-ul mamografic se efectuează o dată la doi ani, la intervalul de vârstă de la 50 la 70 de ani, reieșind din faptul că în Republica Moldova, 60-65% paciente sunt afectate de cancer anume în acest interval de vârstă.

În ce măsură depistarea precoce asigură şanse maxime pentru un tratament eficient și un prognostic bun?

Evoluţia naturală a cancerului mamar are o variabilitate foarte mare. De obicei, boala are o evoluţie locală de câţiva ani cu o tumoare care nu depăşeşte 1 cm în diametru. Diagnosticul în această fază are şanse maxime de vindecare. Cu cât mai repede femeia care a depistat vreun simptom se va adresa la medic, cu atât tratamentul administrat va fi mai efectiv. Mai mult ca atât, intervențiile chirurgicale în cazurile incipiente ale maladiei se finalizează cu păstrarea organului. Fără îndoială, că în așa cazuri, tratamentul este evident mai puțin costisitor, iar șansele de vindecare sunt mai mari.

Studiile efectuate pe paciente diagnosticate cu cancer de sân arată că supraviețuirea depinde foarte mult de stadiul în care boala a fost diagnosticată şi tratată. Deci, depistarea precoce a cancerului este cheia succesului în tratamentul acestuia și poate asigura vindecare completă sau îmbunătățirea categorică a prognosticului.

În prezent, în Republica Moldova, funcționează programul de screening gratuit al glandelor mamare. Cât de eficientă este această procedură?

Din anul 2018, în țara noastră funcționează screeningul mamografic pentru cancerul glandei mamare, scopul căruia este micşorarea morbidităţii şi mortalităţii prin cancer mamar la populația feminină a Republicii Moldova. În momentul lansării acestui program, femeile cu vârsta între 45-65 de ani din toate raioanele Republicii Moldova au fost examinate conform standardului național al procedurilor operaţionale de depistare precoce și screening al cancerului glandei mamare.

Toate pacientele asigurate și neasigurate, la care au fost depistate patologii în glandele mamare (tumori benigne, stări precanceroase, suspectie la cancer sau cancer),) sunt invitate la consultații suplimentare la IMSP Institutul Oncologic. Ele sunt îndreptate la examinarea ultrasonografică a glandelor mamare, care este efectuată gratis, apoi fiecare beneficiază de o consultație clinică a glandelor mamare și a ganglionilor limfatici regionali.

În cazul vizualizării formațiunilor de volum, acestor paciente li se efectuează puncția glandei mamare. Pacientele cu patologie benignă și stări precanceroase (D24, N60) se programează pentru internare în secția de mamologie, pentru efectuarea tratamentului chirurgical cu analiza morfologică de urgență. În funcție de rezultat, se stabilește metoda ulterioară a tratamentului complex.

Mamografia, fiind o metodă radiologică informativă și accesibilă pentru depistarea cancerului mamar în stadiile preclinice, permite vizualizarea minuțioasă a ţesutului glandular și depistarea formațiunilor, începând cu 3-4 mm și chiar a microcalcinatelor, care sunt un semn indirect al neoplasmului mamar.

Mamografia prezintă o sensibilitate de 85-90%, ceea ce înseamnă că va „rata” numai 10-15% din tumorile mamare clinic evidente, depistând majoritatea cazurilor cu circa 2 ani înaintea percepţiei oricărui simptom clinic. Atât sensibilitatea, cât şi specificitatea mamografiei crește pe măsură ce femeia este mai vârstnică, pentru că țesutul glandular capătă un caracter mai fluid.

Se consideră că mamografia reduce mortalitatea cu 30%, ceea ce rezultă că ar putea fi evitate aproximativ 1000 de decese anual. Așadar, mamografia este recunoscută ca cea mai importantă investigație în cadrul programului de depistare precoce a cancerului mamar, fiind o tehnologie în care s-au investit atât surse financiare considerabile, cât și ani în șir de cercetare și dezvoltare.

Cum se practică o autoexaminare corectă?

Autoexaminarea glandelor mamare presupune autocontrolul sânilor de către fiecare femeie. De regulă, autoexaminarea sânilor se face lunar, a 5-7 zi după menstruaţie, când sânii nu mai sunt dureroși și tumefiaţi, astfel încât să nu creeze disconfort. Atunci când femeia nu mai are menstruaţie (în menopauză), este preferabil de ales o zi din lună (ex: ziua de naştere), care să fie ușor de reținut. Autoexaminarea presupune palparea şi inspecţia sânilor.

Inspecția se face privind ambii sâni într-o oglindă mare din față şi din profil. Se observă dacă sunt simetrici (60% dintre femei au în mod normal o asimetrie la nivelul sânilor), dacă există modificări ale pielii sau mameloanelor (înroșirea pielii, umflături sau retracţii, eroziuni ale mamelonului etc).

Palparea se face în poziția verticală şi orizontală, palpând, pe rând, fiecare sân pe întreaga suprafață. Se includ zonele axilare bilateral. Important este ca femeia să fie familiarizată cu aspectul şi consistenţa sânilor săi.

Prezența unor noduli nu trebuie să vă sperie, dar să determine etapa următoare de control: consultația la medicul specialist. 90% din nodulii care se palpează sunt benigni. Nu intraţi în panică, ci doar controlaţi-vă!

Cum ar trebui femeile să aibă grijă de sănătatea glandelor mamare?

Orice femeie trebuie să aibă grijă de sănătatea întregului organism, inclusiv de glandele mamare. În primul rând, femeia trebuie să ducă un mod de viață sănătos: să se alimenteze corect, să nu să se expună intens la factorii nocivi ai mediului (radiațiile ultraviolete, traumele mecanice ale sânilor etc.), să renunțe la fumat și băuturi alcoolice, să minimalizeze acțiunea stresului, să depisteze și să trateze patologiile concomitente ale organismului. La fel, este important să planifice nașterea copiilor, să renunțe la avorturi și administrarea îndelungată a contraceptivelor hormonale. Orice femeie trebuie să știe: sănătatea este în mâinile ei.

 

Sursa – https://s9.ro/1hx7